Faceți căutări pe acest blog

vineri, 26 august 2011

Viata religioasa a comunitati romanesti


Biserica din Hagi-Curda, cunoscuta ca fiind „ca mai frumoasa biserica din zona”  a fost daramata in 1979 si abia in 1995, dupa mari eforturi se reinfinteaya parogia locala sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.

- in  2005, preotul Anatol Cristea a plecat din sat in 2005, in urma unor ameninţari 
- in anul  anului 2005, preotul Nicolae Asargiu a fost expulzat din Ucraina, in locul lui sosind Anatolie Curtev. - 17 iunie 2003 - enoriaşii bisericii au  fost batuti
- 21 iulie 2003 - preotul a fost legat de o masina si amenintat ca va fi tart până va muri,
- 6 iulie 2004 - uşa bisericii a fost sparta,mobilierul a fost distrus, icoanele şi podeaua au fost stropite cu motorin`, iar maşina
părintelui Cristea incendiată
- 9 mai 2005 - li s-a interzis enoriaşilor s` intre în cimitir, iar preotul a fost bătut,
- 9 aprilie 2006 - preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din oraşul Ismail,
- mai 2006 - înaintea slujbei de înviere, nişte indivizi necunoscuţi au pătruns în biserica şi au împrştiat gaze lacrimogene, alungandu-i astfel pe enoriaşii din parohie,
- 18 iunie 2006 - casa părintelui Curtev a fost atacat` de trei indivizi mascaţi  şi s-au spart geamurile, indivizii ameninţând că o vor incendia. Pentru nici una dintre toate aceste agresiuni nu au fost identificafi sau
pedepsiţi făptaşii de către autoritaţile ucrainene.



.... editarea acestei pagin continua 

Despre structura etnica


Recensământul general al populatiei din 29 decembrie 1930 in Ismail avem o populatie totala de 225509 dintre care: 72.020 Romani, 121 unguri, 983 Germani, 66987 rusi, 10.655 Ruteni ukraineni, 65 sarbi + croati + sloveni, 43.375 bulgari, Cehi slovaci 38, Polonezi 270.

Populatie Rulala:
Romani 18.672(24,5%)  Unguri 114 (0,2%) Germani 440 (0,6%), 33.919 (44,7), Ruteni si Ucraineni 3.804 (5.0%) Sarbi croati sloveni 58 (*) Bulgari 9.419 (12,4%) Cehi Slovaci 31 (*) Polonezi 222 (0,3%)[1]

Componenţa naţională a  comunei Hagi Curga conform  documentele oficiale, ale Prefecturii Judeţului Ismail in data de data de 31 decembrie 1942  erau români- 3.457 ; ruşi- 15 ; bulgari- 22 ;  În total – 3.494 de oameni.
Iar astazi ultimile date disponibile ne indica un numar de 3,491 locuitori, preponderent români (moldoveni).


[1] [1] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pp 178-183

Din Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia dupa 1989

Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia



La 24 iunie 1991 Declaratia parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecintele acestuia asupra tari noastre  ( la 24 decembrie 1989, congresul Deputatilor Poporului din URSS condamnase deja pactul)
In numele Poporului Roman, Parlamentul Romaniei condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 si 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei si Tinutului Hertei, impotriva vointei populatiei din aceste stravechi teritorii romanesti, actiune care a reprezentat o incalcare brutala a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Romaniei"

La 28 noiembrie 1991 ca urmare a  organiyari unui referendum decatre Ucraina Paralamentul Roman declara:
Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.
 Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.
 Având în vedere că acest referendum ar urmează să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul Ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991

-------------------
vezi deasemenea:
Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991


Pactul Ribbentrop-Molotov, Nota ultimativă sovietică (26 iunie 1940), Răspunsurle Guvernului Român (27 şi 28 iunie 1940), Protocolul încheiat între N. Titulescu şi M. Litvinov (21 iulie 1936) (1936 - 1940)

Despre Hagi-Curda


Toponimie

Numele de Camâşovca (Камышовка / Комишівка ) pe care localitatea il poartă astazi la primit in anul 1947[1] da la autoritatile sovietice. In trecut localitatea a mai purtat si alte nume de exemplu, din Ceaslovul aflat in fosta biserica satului se stie ca primul nume al asezarii ar fi fost Frumusica[2], Mai tarziu sub infuienta tătarilor şi a  turcilor satul sa mai numit si Ghiolbasai ( satul din capul ghiolului) sau Hagicurda.


Cadru Geografic

Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în sudul Ukrainei aproape de granita cu Romania, in partea estică a raionului Ismail, la nord de bratul Chilia, pe malul vestic al lacului Chitai ( Kumau in rusa si kumau in ukraineana ) la 45 de verste de Ismail, prin nordul lacului Catlabuh.



Scurt Istoric

Istoric sunt mai multe informati contravictori se pare totusi că satul Hagi-Curda ar fi fost fondat in anul 1814 de 45 de famili de romani basarabeni care s-au ridicat de pe moşiile boierilor şi s-au aşezat aci, pe locul seliştei tătăreşti” [2]. La aceasta data satul cu tot sudul Basarabiei facea parte din Imperiu Tarist, care in urma tratatul ruso-turc din 18/28 mai 1812 ocupase intrgul teritoriu romanesc dintre Nistru si Prut
La începutul secolului al XIX-lea, conform uni recensământului efectuat de către autorităţile ţariste ( la 1817), gasim satul Hagi-Curda ca facand parte din Ocolul Chiliei a Ţinutului Ismail.
Satul cu întregul teritoriul dintre Nistru si Prut revine in componenta Moldovei ca urmare a Tratatului de la Paris din 1856. In urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878,iar ca  urmare a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza de la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, cele doua state romanesti sunt reunite sub denumirea de  Principatele Unite.
 Din 1866, potrivit Constituţiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România. Satul nostru care din sud-estul Moldovei nu apuca sa fie parte a Romaniei care isi afirma independenta la 1877  decat o scurta perioada deoarece în urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei.
In lista localitatilor basarabene publicata in 1913 localitatea Hagi-Curda apare mentionata sub acest nume si facand la acea data parte din judetul Ismail[4]
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Ţinutului Ismail. Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail, dar sudul Basarabiei din nou nu va face parte din Romania decat o scurta perioada deoarece ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), la 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de URSS. Dupa 1941, aceste teritori intra pentru scurt timp in componenta Romaniei doar pt a fi din nou ocupate de URSS in 1944.
Ca urmare a ocupatiei sovietice sudul moldovei (basarabia) este pe ne drept alipita RSS Ucrainene, iar numele satului este schimbat din Hagi-Curda în Komîşivka . În anul 1954, Regiunea Ismail este desfiinţată, iar localităţile componente sunt incluse în Regiunea Odesa.
In 1991 aceasta regiune a fost preluata de Ukraina independenta încălcându-se prevederile internationale ce precizeazaca ca un stat succesor nu poate sa preia si teritori care au fost incorporate ilegitim de vechiul stat. 




[1] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109
[2] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pag 153
[3] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109
[4] Romani cu Biserica Neamului in suflet ! Un articol de Florin Sasarman  scris in data de Feb 21, 2007

In loc de Introducere


Hagi-Curda este numele istoric al localităţii ce astăzi se numeste Camâşovca (Камышовка în rusă, sau Комишівка ukraineana ) Camâşovca  este un sat reşedinţă de comună aflat in raionul Ismail, regiunea Odesa, sudul Ukrainei, care a apartinut in trecut Romaniei
Acest sat a intrat recent in atentia opiniei publice depa ce in data de 16 Iul 2011 doua autocare romanesti si un microbuz cu ziaristi  au fost retinute timp indelungat ( 5 – 6 ore) in vama Reni din Ucraina, pentru a nu ajunge in timp la ceremonia de sfintire a primei biserici romanesti din Hagi-Curda. Un al-treilea autocar venit din Rep. Moldova a fost si el intarziat 


Copii din   Hagi-Curda si localitatile inconjuratoare participand la deschiderea primei biserici romanesti din zona. Este vorba de prima biserica de sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.