Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Camâşovca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Camâşovca. Afișați toate postările

marți, 30 august 2011

VyckRo la Hagi-Curda

 Anul acesta am lasat pentru cateva zile FaceBookul si Youtube si am dat curs unei invitat primite pe facebook de la George Simion spre a merge in zona Bugeacul respectiv satul Hagi-Curda, sa asistam la sfintirea primel biseric romanesti construite in aceea zona. ( Vezi LINK AICI)
Pelelinajul a inceput in data de 15 iulie la ora 23.00 in fata Teatrului National de unde trebuia intial sa fim luati de un autocar de 45 de locuri apartinand Departamentului Romanilor de Pretutindeni.
In cele din urma am plecat in jurul orei 1, cu un autocor apartinant "„Platformei Civice Acţiunea 2012", autocarul a fost plin de  tineri apartinand "Actiunea 2012" "Basarabia e Romania" si de la diverse asociati si fundati prietene ale "Actiui 2012" care la randur lor promoveaza ideia latinitati romanilor situati intre  Prut  si Nistru .


Dupa cum s-a mai scris in vama Reni, am fost retinuti cca 6 ore, ( sincer eu nu am conometrat unui colegi spun ca am stat aproape 7 ore). Ceea ce insa nu s-a scris a fost ca toata actiunea de retinere a noastra sub diferite pretexte precum : "pana de curent electric", "verificarii suplimentare", "completarea unor foi" etc. a avut un scop precis, anume sabotatrea deschideri biserici. Prin urmare au fost in total 3 autocare si un microbuz cu ziaristi, care au ajuns la destintie la ore diferite: Autocarul "Actiuni 2012" a ajuns chiar in momentul în care un prim autocar venit din Rep. Moldova parăsea Hagi-Curda ( mai multe info despre acest autocar LINK AICI), iar autocarul nostru a plecat chiar în momentul în care sosea atocarul  Departamentului Romanilor de Pretutindeni, plecat din Bucuresti la scurta vreme în urma noastra. Mai mult microbuz cu jurnalişti români a fost “verificat la sânge”  şi doi jurnalişti de la ”Jurnalul Naţional” şi ”Radio România Actualităţi”, anume Valentin Ţigău şi Simona Lazăr, au fost gasiti ca fiind persoane indezirabile, şi le-a fost aplicată interdicţia de a trece hotarul ucrainean pentru doi ani, aceşti doi fiind urcaţi în maşina serviciilor scerete ucrainene şi conduşi înapoi pana pa primul orasi din Romania. (             vezi LINK AICI si AICI)  Astfel autoritatile ucrainene au resusit să împiedice cca 120 de români să ajungă la un eveniment cultural şi religios, şi evident să sarbatoreasca împreuna sfintirea primei biserică aflată în subordinea Mitropoliei Basarabiei ( care aparţine de Patriarhia Română) din aceasta zona.

Odata ajunsi la fata locului am fost prtmiti cu bratele deschise de romani din zona care ne-au ospatat regeste cu sarmarute in foi de vita, peste, vin si placina.  

Atmosfera a fost usor tensionata datorita prezentei politiei şi jandarmeriei ucrainene, fapt ce nu a fost inteles corect de uni ziaristi prezenti la eveniment. În realitate membri comunitati romanesti au fost informati că în zonă au fost aduse cateva masini cu cazaci, care urmau să provoace scandal, pusi in faţa acestui fapt romani din Hagi-Curda au cerut sptijinul politiei pentru asigurarea bunei desfasurari a evenimentului.


 În mare putem declara că acţiunea a reusit, romani din Romania, Rep.Moldova, Ucraina au ajuns să se intalneasca şi sa sărbatoreasca (din pacate pe rând) sfintirea biserici romanesti din Hagi-Curda. Autoritaţile ucrainene au fost cele care pierdut cel mai mult din toata aceasta poveste, deoarece întraga Romanie a aflat situatia romanilor din Bugeac. Dacă autoritaţile ucrainene ar fi "închis ochi" cum fac de an buni de zile autorităţile romanesti cu unguri care vin in Transilvania să serbeze "ziua maghiarilor de pretudindeni", sfintirea primei biserici romanesti din zonă ar fi trecut neobservata, şi cu siguranta ar fi ajuns material pentru "stirile pe scurt". Dar ... autoritatile ucrainene nu s-au multumit cu putin şi au dorit un subiect de "prima pagina". Toate posturile importante de televiziune, toate ziarele, ca sa nu mai spun de toate blogurile care se respecta au acoperit acest subiect. Romani din ţara şi strainatate s-au revoltat auzind ca intr-o Europa ce se vrea civilizata o tara pe nume Ucraina inca mai aplica vechile metode stalinisto-comuniste de intimidare si amenintare.  

Astazi la o simpla catare pe Google a cuvintelor "hagi curda biserica" gasim peste 270.000 de rezultate, numar ce tinde sa creasca cu fiecare noua indimidare a autoritatilor din "tara de la margine".
 Să nu uitam din toate acestea cei care au câştigat au fost cei care au rabdat si au întors celalant obraz, iar forţa şi nesimtirea au avut de pierdut.

Vezi si alte opini despreacest subiect  
Antena 3
TVR 1 
HotNews.ro 
Departamentului Romanilor de Pretutindeni 

vineri, 26 august 2011

Biserica romaneasca din Hagi-Curda (Camâşovca) FOTO

Biserica romaneasca din Hagi-Curda (Camâşovca)

FOTO 



Interior

Video
 

Casale din Hagi-Curda

Casele din Hagi-Curda au ca elemente specifice pridvorul si cuoarea verde-albastruie:




Aceasta pagina este inca in lucru...

S.O.S. de la Hagi Curda

Apelul lansat de agentia de presa a romanilor de pretutindeni

"S.O.S. de la Hagi Curda. Autoritatile ucrainiene continua presiunile si hartuirea epitropului bisericii romanesti din Hagi- Curda"


Imediat dupa Sfintirea Bisericii de la Hagi-Curda, din 16 Iulie, a inceput campania de intimidare si presiune asupra lui Vasile Iordachescu epitrop al Bisericii " Sf. Petru si Pavel " si fruntas al comunitatii romanesti din localitate, transmite corespondentul Romanian Global News din Sudul Basarabiei.
Astfel marti 19 Iulie i s-a transmis, pentru intimidare, prin militie, din partea unui deputat din Rada de la Kiev, ca "practic se cunosc intentiile D-lui V. Iordachescu , de romanizare a acestui teritoriu candva apartinand Romaniei".

Miercuri 20 Iulie V.Iordachescu a fost invinuit de catre Departamentul Cultelor Ucrainian ca a incalcat noua lege ce si intrat in vigoare de pa data de 1 Iunie si nu a cerut viza speciala pentru romanii sositi la Sfintirea Bisericii.

Joi 21 Iulie, inspectorul de la Administratia Financiara a cerut copii dupa toate actele bisericii aflate in posesia D-lui Iordachescu, inclusiv permisul de incepere a lucrarilor, stiind bine ca acest permis nu exista.

Acest permis, pe care autoritatile erau obligate sa-l elibereze in primul an de la inceperea constructiei

adica din anii 2006-2007, si platit de trei ori pana in prezent, in mod abuziv nici pana astazi nu a fost eliberat.

Vineri 22 Iulie D-lui Iordachescu ii este intrerupta linia telefonica.

Sambata 24 Iulie Agentul de la Fisc ii cere copii de pe actele si chitantele fondurilor primite de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.

Luni 26 iulie Dl. Iordachescu, obtine de la banca copii de pe actele cerute, iar marti este prezent la Administratia Financiara unde este interogat de la ora 9 AM la 16:20 PM. Indivizii respectivi netinand cont ca omul din fata lor are 71 de ani, este bolnav si a fost tinut toata aceasta perioada fara mancare, fara medicamente si fara apa.




Deoarece devine clar ca pe cale canonica nu se poate interzice functionarea bisericii romanesti, autoritatile ucrainiene cauta motive de ordin birocratic pentru a-i intrerupe activitatea si eventual pentru a-l aresteze si condamna pe Vasile Iordachescu, sufletul construirii bisericii romanesti de la Hagi -Curda.

Biserica fiind insa proprietatea Mitropoliei Basarabiei aceasta trebuie sa-si apere proprietatea, iar daca nu reuseste singura sa ceara ajutor Patriarhiei Romane de care apartine.

Este deasemenea de neinteles si ingrijorator ca nici-o organizatie sau asociatie romaneasca din Ucraina, sau lider de opinie roman, nu si-a manifestat solidaritatea cu romanii din Hagi-Curda si nu a protestat public fata de incalcarea grosolana a drepturilor lor religioase. Sunt pozitiile oferite de autoritatile ucrainiene atat de caldute incat s-au molesit complet liderii romanilor din Ucraina? S-au mai grav, au fost cumparati?

Este de sperat ca epitropul Vasile Iordachescu sa fie asistat si sa i se acorde tot suportul din partea Consulatului Romaniei la Odesa si a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.

Intrebat de situatia de la Hagi Curda, Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni a Senatului Romaniei a declarat pentru Romanian Global News:

Vorbesc aproape in fiecare zi cu Dl. Iordachescu si il incurajez sa reziste presiunilor la care este supus. Este inacceptabil pentru o tara care are pretentii europene sa se comporte asa fata de drepturile religioase ale propriilor cetateni. Voi sesiza toate forurile europene si internationale care se ocupa de drepturile omului si drepturilor minoritatilor asupra evolutiei situatiei drepturilor religioase a romanilor din Sudul Basarabiei. Voi cere Ministerului de Externe de la Bucuresti sa monitorizeze atent orice abuz si hartuire la care este supus Vasile Iordachescu si voi informa permanent pe membrii Parlamentuli Romaniei asupra situatiei din Hagi – Curda"

Articol preluat de la :
http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/2732-sos-de-la-hagi-curda-autoritatile-ucrainiene-continua-presiunile-si-hartuirea-epitropului-biserii-romanesti-din-hagi-curda.html#Scene_1

Despre structura etnica


Recensământul general al populatiei din 29 decembrie 1930 in Ismail avem o populatie totala de 225509 dintre care: 72.020 Romani, 121 unguri, 983 Germani, 66987 rusi, 10.655 Ruteni ukraineni, 65 sarbi + croati + sloveni, 43.375 bulgari, Cehi slovaci 38, Polonezi 270.

Populatie Rulala:
Romani 18.672(24,5%)  Unguri 114 (0,2%) Germani 440 (0,6%), 33.919 (44,7), Ruteni si Ucraineni 3.804 (5.0%) Sarbi croati sloveni 58 (*) Bulgari 9.419 (12,4%) Cehi Slovaci 31 (*) Polonezi 222 (0,3%)[1]

Componenţa naţională a  comunei Hagi Curga conform  documentele oficiale, ale Prefecturii Judeţului Ismail in data de data de 31 decembrie 1942  erau români- 3.457 ; ruşi- 15 ; bulgari- 22 ;  În total – 3.494 de oameni.
Iar astazi ultimile date disponibile ne indica un numar de 3,491 locuitori, preponderent români (moldoveni).


[1] [1] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pp 178-183

Din Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia dupa 1989

Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia



La 24 iunie 1991 Declaratia parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecintele acestuia asupra tari noastre  ( la 24 decembrie 1989, congresul Deputatilor Poporului din URSS condamnase deja pactul)
In numele Poporului Roman, Parlamentul Romaniei condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 si 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei si Tinutului Hertei, impotriva vointei populatiei din aceste stravechi teritorii romanesti, actiune care a reprezentat o incalcare brutala a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Romaniei"

La 28 noiembrie 1991 ca urmare a  organiyari unui referendum decatre Ucraina Paralamentul Roman declara:
Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.
 Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.
 Având în vedere că acest referendum ar urmează să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul Ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991

-------------------
vezi deasemenea:
Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991


Pactul Ribbentrop-Molotov, Nota ultimativă sovietică (26 iunie 1940), Răspunsurle Guvernului Român (27 şi 28 iunie 1940), Protocolul încheiat între N. Titulescu şi M. Litvinov (21 iulie 1936) (1936 - 1940)

Despre Hagi-Curda


Toponimie

Numele de Camâşovca (Камышовка / Комишівка ) pe care localitatea il poartă astazi la primit in anul 1947[1] da la autoritatile sovietice. In trecut localitatea a mai purtat si alte nume de exemplu, din Ceaslovul aflat in fosta biserica satului se stie ca primul nume al asezarii ar fi fost Frumusica[2], Mai tarziu sub infuienta tătarilor şi a  turcilor satul sa mai numit si Ghiolbasai ( satul din capul ghiolului) sau Hagicurda.


Cadru Geografic

Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în sudul Ukrainei aproape de granita cu Romania, in partea estică a raionului Ismail, la nord de bratul Chilia, pe malul vestic al lacului Chitai ( Kumau in rusa si kumau in ukraineana ) la 45 de verste de Ismail, prin nordul lacului Catlabuh.



Scurt Istoric

Istoric sunt mai multe informati contravictori se pare totusi că satul Hagi-Curda ar fi fost fondat in anul 1814 de 45 de famili de romani basarabeni care s-au ridicat de pe moşiile boierilor şi s-au aşezat aci, pe locul seliştei tătăreşti” [2]. La aceasta data satul cu tot sudul Basarabiei facea parte din Imperiu Tarist, care in urma tratatul ruso-turc din 18/28 mai 1812 ocupase intrgul teritoriu romanesc dintre Nistru si Prut
La începutul secolului al XIX-lea, conform uni recensământului efectuat de către autorităţile ţariste ( la 1817), gasim satul Hagi-Curda ca facand parte din Ocolul Chiliei a Ţinutului Ismail.
Satul cu întregul teritoriul dintre Nistru si Prut revine in componenta Moldovei ca urmare a Tratatului de la Paris din 1856. In urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878,iar ca  urmare a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza de la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, cele doua state romanesti sunt reunite sub denumirea de  Principatele Unite.
 Din 1866, potrivit Constituţiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România. Satul nostru care din sud-estul Moldovei nu apuca sa fie parte a Romaniei care isi afirma independenta la 1877  decat o scurta perioada deoarece în urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei.
In lista localitatilor basarabene publicata in 1913 localitatea Hagi-Curda apare mentionata sub acest nume si facand la acea data parte din judetul Ismail[4]
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Ţinutului Ismail. Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail, dar sudul Basarabiei din nou nu va face parte din Romania decat o scurta perioada deoarece ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), la 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de URSS. Dupa 1941, aceste teritori intra pentru scurt timp in componenta Romaniei doar pt a fi din nou ocupate de URSS in 1944.
Ca urmare a ocupatiei sovietice sudul moldovei (basarabia) este pe ne drept alipita RSS Ucrainene, iar numele satului este schimbat din Hagi-Curda în Komîşivka . În anul 1954, Regiunea Ismail este desfiinţată, iar localităţile componente sunt incluse în Regiunea Odesa.
In 1991 aceasta regiune a fost preluata de Ukraina independenta încălcându-se prevederile internationale ce precizeazaca ca un stat succesor nu poate sa preia si teritori care au fost incorporate ilegitim de vechiul stat. 




[1] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109
[2] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pag 153
[3] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109
[4] Romani cu Biserica Neamului in suflet ! Un articol de Florin Sasarman  scris in data de Feb 21, 2007

In loc de Introducere


Hagi-Curda este numele istoric al localităţii ce astăzi se numeste Camâşovca (Камышовка în rusă, sau Комишівка ukraineana ) Camâşovca  este un sat reşedinţă de comună aflat in raionul Ismail, regiunea Odesa, sudul Ukrainei, care a apartinut in trecut Romaniei
Acest sat a intrat recent in atentia opiniei publice depa ce in data de 16 Iul 2011 doua autocare romanesti si un microbuz cu ziaristi  au fost retinute timp indelungat ( 5 – 6 ore) in vama Reni din Ucraina, pentru a nu ajunge in timp la ceremonia de sfintire a primei biserici romanesti din Hagi-Curda. Un al-treilea autocar venit din Rep. Moldova a fost si el intarziat 


Copii din   Hagi-Curda si localitatile inconjuratoare participand la deschiderea primei biserici romanesti din zona. Este vorba de prima biserica de sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.