Oameni din Hagi-Curda

 Satul Hagi-Curda este un sat românesc din sudul Ucrainei, "Basarabia Istorică", şi cu asta am spus tot. În Hagi-Curda nu simţi că ai trecut graniţa, paracă esti în vizita undeva la niste rude de la ţară.

 Oameni de acolo, vorbesc o româna ca şi oameni de aici, o româna destul de clara aproape fără accent "moldovenesc". Acest fapt se datorează, tocmai asupriri la care au fost supuşi, singurele lor surse lingvistice rămânând radiou, televiziunea şi unele ziare din Romania şi prin urmare şi-au pierdut aproape de tot "graiu local".

 Dacă Hagi-Curda ar fi rămas între granitele ţări probabil români de aici şi-ar fi pastrat "graiul local" dar aşa, traind în afara granitelor singurele lor surse de limba româna au devenit cele oficiale ( radioul şi televiziunea de stat din Romania, sau unele ziare şi carti care mai razbat pană la ei). La asta se adauga şi o usoara "obsesie" pe care o au în generar români din jurur României, anume aceea ca ei "nu vorbesc gramatical". Prin urmare vom întalni români din Timoc care nu au "accent banaţean" sau români din Basarabia care nu au deloc accent "moldovenesc". Un contra exemplu il poate constitui Ardealu sau Banatul care fiind prinse în cadrul României la venirea epoci comunicaţiei, au fost foarte puţin influienţate de "limba corecta" vorbita la "Radio România Actualitati".

 Cât despre ei ca oameni ce pot să spun? sunt ca şi noi uni mai blonzi alti mai bruneti uni mai slabi alti mai putin slabi. Probanil daca i-ati întălni pe strada oriunde în România aţi putea jura ca sunt de ai locului, şi totuşi sunt cateva lucruri care îi fac să fie speciali: de exemplu pot sa va spun ca sunt foarte inimoşi, cu toate problemele şi greutaţile prin care  trec zilnic, la venirea noastra acolo ei nu mai conteneau să ne planga pe noi, că am fost ţinuti aproape 7 ore in graniţă de vamesi ucraineni. Pot să va mai spun şi ca sunt ospitalieri de trei ori au fost fortati de împrejurari să stranga masa şi să o puna din nou (este vorba de venirea pe rând a celor trei autocare retinute în graniţă), şi de trei ori au facut-o şi şi-au intampinat oaspeti cu drag.
  Nu pot să spun ca am ajuns să ii cunosc foarte bine, dar un sinur lucru pot să il afirm cu tărie, şi anume că în acel timp petrecut in mijlocul lor eu, nu am simţit ca sunt în alta ţara.

 Daca am inteles corect cel in alb este primarul satului.

 Îmi doresc ca autoritaţile ucrainene să nu îi mai priveasca pe acesti oameni ca pe niste "duşmani" iar pe noi când vom revizita în viyita, să nu ne mai trateze, vorba unui prieten, "de parca am lua Basarabia in autocar sa fugim cu ea".

O Monografie pentru satul Hagi Curda

  Satul Hagi Curda (Camâşovca), beneficiaza si de o monografie scrisa de Tudor Iordachescu aparuta in luna aprilie 2001 si  lansata la Chisinau.  Tudor Iordachescu este un fiu al satului, care dupa pensionare s-a hotarat sa asterne pe hartie povestea satului sau. El s-a nascut in anul 1945 în Hagi Curda,  a absolvit Institutul Agricol din Chişinău (1971), după care a lucrat în gospodăria agricolă colectivă din satul natal, iar din 1993 până la pensionare - inspector fiscal în Ismail.

„Am scris această carte după ce am ieşit la pensie, altfel aş fi avut probleme la serviciu. În Bugeac, noi, românii, nu ne bucurăm de nici un drept. Acolo, drepturile noastre sunt doar pe hârtie, nu şi în faptă 

decla acesata.

Sincer nu am apucat sa citesc cartea domnului Tudor Iordachescu, o voi face atunci cand voi avea ptima ocazie, totusi vreau sa precizez ca aparitia acestei carti este deosebit de importanta pentru noi, si poate fi considerata un adevarat act de curaj din partea autorului.

Din Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia dupa 1989

Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia

La 24 iunie 1991 Declaratia parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecintele acestuia asupra tari noastre  ( la 24 decembrie 1989, congresul Deputatilor Poporului din URSS condamnase deja pactul)

„In numele Poporului Roman, Parlamentul Romaniei condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 si 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei si Tinutului Hertei, impotriva vointei populatiei din aceste stravechi teritorii romanesti, actiune care a reprezentat o incalcare brutala a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Romaniei"

La 28 noiembrie 1991 ca urmare a  organiyari unui referendum decatre Ucraina Paralamentul Roman declara:

Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

 „Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

 Având în vedere că acest referendum ar urmează să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul Ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991”

-------------------
vezi deasemenea:
Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991


Pactul Ribbentrop-Molotov, Nota ultimativă sovietică (26 iunie 1940), Răspunsurle Guvernului Român (27 şi 28 iunie 1940), Protocolul încheiat între N. Titulescu şi M. Litvinov (21 iulie 1936) (1936 - 1940)

Despre Hagi-Curda

Toponimie

Numele de Camâşovca (Камышовка / Комишівка ) pe care localitatea il poartă astazi la primit in anul 1947[1] da la autoritatile sovietice. In trecut localitatea a mai purtat si alte nume de exemplu, din Ceaslovul aflat in fosta biserica satului se stie ca primul nume al asezarii ar fi fost Frumusica[2], Mai tarziu sub infuienta tătarilor şi a  turcilor satul sa mai numit si Ghiolbasai ( satul din capul ghiolului) sau Hagicurda.

Cadru Geografic

Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în sudul Ukrainei aproape de granita cu Romania, in partea estică a raionului Ismail, la nord de bratul Chilia, pe malul vestic al lacului Chitai ( Kumau in rusa si kumau in ukraineana ) la 45 de verste de Ismail, prin nordul lacului Catlabuh.

Scurt Istoric

Istoric sunt mai multe informati contravictori se pare totusi că satul Hagi-Curda ar fi fost fondat in anul 1814 de 45 de famili de romani basarabeni „care s-au ridicat de pe moşiile boierilor şi s-au aşezat aci, pe locul seliştei tătăreşti” [2]. La aceasta data satul cu tot sudul Basarabiei facea parte din Imperiu Tarist, care in urma tratatul ruso-turc din 18/28 mai 1812 ocupase intrgul teritoriu romanesc dintre Nistru si Prut

La începutul secolului al XIX-lea, conform uni recensământului efectuat de către autorităţile ţariste ( la 1817), gasim satul Hagi-Curda ca facand parte din Ocolul Chiliei a Ţinutului Ismail.

Satul cu întregul teritoriul dintre Nistru si Prut revine in componenta Moldovei ca urmare a Tratatului de la Paris din 1856. In urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878,iar ca  urmare a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza de la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, cele doua state romanesti sunt reunite sub denumirea de  Principatele Unite.

 Din 1866, potrivit Constituţiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România. Satul nostru care din sud-estul Moldovei nu apuca sa fie parte a Romaniei care isi afirma independenta la 1877  decat o scurta perioada deoarece în urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei.

In lista localitatilor basarabene publicata in 1913 localitatea Hagi-Curda apare mentionata sub acest nume si facand la acea data parte din judetul Ismail[4]

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Ţinutului Ismail. Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail, dar sudul Basarabiei din nou nu va face parte din Romania decat o scurta perioada deoarece ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), la 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de URSS. Dupa 1941, aceste teritori intra pentru scurt timp in componenta Romaniei doar pt a fi din nou ocupate de URSS in 1944.

Ca urmare a ocupatiei sovietice sudul moldovei (basarabia) este pe ne drept alipita RSS Ucrainene, iar numele satului este schimbat din Hagi-Curda în Komîşivka . În anul 1954, Regiunea Ismail este desfiinţată, iar localităţile componente sunt incluse în Regiunea Odesa.

In 1991 aceasta regiune a fost preluata de Ukraina independenta încălcându-se prevederile internationale ce precizeazaca ca un stat succesor nu poate sa preia si teritori care au fost incorporate ilegitim de vechiul stat. 

---

[1] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109

[2] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pag 153

[3] Zamfir Arbore „Dicţionarul geografic al Basarabiei”Fundaţia Culturală Română, Chişinău, 2001, pag. 109

[4] Romani cu Biserica Neamului in suflet ! Un articol de Florin Sasarman  scris in data de Feb 21, 2007

In loc de Introducere

Hagi-Curda este numele istoric al localităţii ce astăzi se numeste Camâşovca (Камышовка în rusă, sau Комишівка ukraineana ) Camâşovca  este un sat reşedinţă de comună aflat in raionul Ismail, regiunea Odesa, sudul Ukrainei, care a apartinut in trecut Romaniei

Acest sat a intrat recent in atentia opiniei publice depa ce in data de 16 Iul 2011 doua autocare romanesti si un microbuz cu ziaristi  au fost retinute timp indelungat ( 5 – 6 ore) in vama Reni din Ucraina, pentru a nu ajunge in timp la ceremonia de sfintire a primei biserici romanesti din Hagi-Curda. Un al-treilea autocar venit din Rep. Moldova a fost si el intarziat 

Copii din   Hagi-Curda si localitatile inconjuratoare participand la deschiderea primei biserici romanesti din zona. Este vorba de prima biserica de sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.