Oameni din Hagi-Curda

 Satul Hagi-Curda este un sat românesc din sudul Ucrainei, "Basarabia Istorică", şi cu asta am spus tot. În Hagi-Curda nu simţi că ai trecut graniţa, paracă esti în vizita undeva la niste rude de la ţară.

 Oameni de acolo, vorbesc o româna ca şi oameni de aici, o româna destul de clara aproape fără accent "moldovenesc". Acest fapt se datorează, tocmai asupriri la care au fost supuşi, singurele lor surse lingvistice rămânând radiou, televiziunea şi unele ziare din Romania şi prin urmare şi-au pierdut aproape de tot "graiu local".

 Dacă Hagi-Curda ar fi rămas între granitele ţări probabil români de aici şi-ar fi pastrat "graiul local" dar aşa, traind în afara granitelor singurele lor surse de limba româna au devenit cele oficiale ( radioul şi televiziunea de stat din Romania, sau unele ziare şi carti care mai razbat pană la ei). La asta se adauga şi o usoara "obsesie" pe care o au în generar români din jurur României, anume aceea ca ei "nu vorbesc gramatical". Prin urmare vom întalni români din Timoc care nu au "accent banaţean" sau români din Basarabia care nu au deloc accent "moldovenesc". Un contra exemplu il poate constitui Ardealu sau Banatul care fiind prinse în cadrul României la venirea epoci comunicaţiei, au fost foarte puţin influienţate de "limba corecta" vorbita la "Radio România Actualitati".

 Cât despre ei ca oameni ce pot să spun? sunt ca şi noi uni mai blonzi alti mai bruneti uni mai slabi alti mai putin slabi. Probanil daca i-ati întălni pe strada oriunde în România aţi putea jura ca sunt de ai locului, şi totuşi sunt cateva lucruri care îi fac să fie speciali: de exemplu pot sa va spun ca sunt foarte inimoşi, cu toate problemele şi greutaţile prin care  trec zilnic, la venirea noastra acolo ei nu mai conteneau să ne planga pe noi, că am fost ţinuti aproape 7 ore in graniţă de vamesi ucraineni. Pot să va mai spun şi ca sunt ospitalieri de trei ori au fost fortati de împrejurari să stranga masa şi să o puna din nou (este vorba de venirea pe rând a celor trei autocare retinute în graniţă), şi de trei ori au facut-o şi şi-au intampinat oaspeti cu drag.
  Nu pot să spun ca am ajuns să ii cunosc foarte bine, dar un sinur lucru pot să il afirm cu tărie, şi anume că în acel timp petrecut in mijlocul lor eu, nu am simţit ca sunt în alta ţara.

 Daca am inteles corect cel in alb este primarul satului.

 Îmi doresc ca autoritaţile ucrainene să nu îi mai priveasca pe acesti oameni ca pe niste "duşmani" iar pe noi când vom revizita în viyita, să nu ne mai trateze, vorba unui prieten, "de parca am lua Basarabia in autocar sa fugim cu ea".

VyckRo la Hagi-Curda

 Anul acesta am lasat pentru cateva zile FaceBookul si Youtube si am dat curs unei invitat primite pe facebook de la George Simion spre a merge in zona Bugeacul respectiv satul Hagi-Curda, sa asistam la sfintirea primel biseric romanesti construite in aceea zona. ( Vezi LINK AICI)

Pelelinajul a inceput in data de 15 iulie la ora 23.00 in fata Teatrului National de unde trebuia intial sa fim luati de un autocar de 45 de locuri apartinand Departamentului Romanilor de Pretutindeni.

In cele din urma am plecat in jurul orei 1, cu un autocor apartinant "„Platformei Civice Acţiunea 2012", autocarul a fost plin de  tineri apartinand "Actiunea 2012" "Basarabia e Romania" si de la diverse asociati si fundati prietene ale "Actiui 2012" care la randur lor promoveaza ideia latinitati romanilor situati intre  Prut  si Nistru .

Dupa cum s-a mai scris in vama Reni, am fost retinuti cca 6 ore, ( sincer eu nu am conometrat unui colegi spun ca am stat aproape 7 ore). Ceea ce insa nu s-a scris a fost ca toata actiunea de retinere a noastra sub diferite pretexte precum : "pana de curent electric", "verificarii suplimentare", "completarea unor foi" etc. a avut un scop precis, anume sabotatrea deschideri biserici. Prin urmare au fost in total 3 autocare si un microbuz cu ziaristi, care au ajuns la destintie la ore diferite: Autocarul "Actiuni 2012" a ajuns chiar in momentul în care un prim autocar venit din Rep. Moldova parăsea Hagi-Curda ( mai multe info despre acest autocar LINK AICI), iar autocarul nostru a plecat chiar în momentul în care sosea atocarul  Departamentului Romanilor de Pretutindeni, plecat din Bucuresti la scurta vreme în urma noastra. Mai mult microbuz cu jurnalişti români a fost “verificat la sânge”  şi doi jurnalişti de la ”Jurnalul Naţional” şi ”Radio România Actualităţi”, anume Valentin Ţigău şi Simona Lazăr, au fost gasiti ca fiind persoane indezirabile, şi le-a fost aplicată interdicţia de a trece hotarul ucrainean pentru doi ani, aceşti doi fiind urcaţi în maşina serviciilor scerete ucrainene şi conduşi înapoi pana pa primul orasi din Romania. (             vezi LINK AICI si AICI)  Astfel autoritatile ucrainene au resusit să împiedice cca 120 de români să ajungă la un eveniment cultural şi religios, şi evident să sarbatoreasca împreuna sfintirea primei biserică aflată în subordinea Mitropoliei Basarabiei ( care aparţine de Patriarhia Română) din aceasta zona.

Odata ajunsi la fata locului am fost prtmiti cu bratele deschise de romani din zona care ne-au ospatat regeste cu sarmarute in foi de vita, peste, vin si placina.  

Atmosfera a fost usor tensionata datorita prezentei politiei şi jandarmeriei ucrainene, fapt ce nu a fost inteles corect de uni ziaristi prezenti la eveniment. În realitate membri comunitati romanesti au fost informati că în zonă au fost aduse cateva masini cu cazaci, care urmau să provoace scandal, pusi in faţa acestui fapt romani din Hagi-Curda au cerut sptijinul politiei pentru asigurarea bunei desfasurari a evenimentului.

 În mare putem declara că acţiunea a reusit, romani din Romania, Rep.Moldova, Ucraina au ajuns să se intalneasca şi sa sărbatoreasca (din pacate pe rând) sfintirea biserici romanesti din Hagi-Curda. Autoritaţile ucrainene au fost cele care pierdut cel mai mult din toata aceasta poveste, deoarece întraga Romanie a aflat situatia romanilor din Bugeac. Dacă autoritaţile ucrainene ar fi "închis ochi" cum fac de an buni de zile autorităţile romanesti cu unguri care vin in Transilvania să serbeze "ziua maghiarilor de pretudindeni", sfintirea primei biserici romanesti din zonă ar fi trecut neobservata, şi cu siguranta ar fi ajuns material pentru "stirile pe scurt". Dar ... autoritatile ucrainene nu s-au multumit cu putin şi au dorit un subiect de "prima pagina". Toate posturile importante de televiziune, toate ziarele, ca sa nu mai spun de toate blogurile care se respecta au acoperit acest subiect. Romani din ţara şi strainatate s-au revoltat auzind ca intr-o Europa ce se vrea civilizata o tara pe nume Ucraina inca mai aplica vechile metode stalinisto-comuniste de intimidare si amenintare.  

Astazi la o simpla catare pe Google a cuvintelor "hagi curda biserica" gasim peste 270.000 de rezultate, numar ce tinde sa creasca cu fiecare noua indimidare a autoritatilor din "tara de la margine".

 Să nu uitam din toate acestea cei care au câştigat au fost cei care au rabdat si au întors celalant obraz, iar forţa şi nesimtirea au avut de pierdut.

Vezi si alte opini despreacest subiect  

Antena 3
TVR 1 
HotNews.ro 
Departamentului Romanilor de Pretutindeni 

O Monografie pentru satul Hagi Curda

  Satul Hagi Curda (Camâşovca), beneficiaza si de o monografie scrisa de Tudor Iordachescu aparuta in luna aprilie 2001 si  lansata la Chisinau.  Tudor Iordachescu este un fiu al satului, care dupa pensionare s-a hotarat sa asterne pe hartie povestea satului sau. El s-a nascut in anul 1945 în Hagi Curda,  a absolvit Institutul Agricol din Chişinău (1971), după care a lucrat în gospodăria agricolă colectivă din satul natal, iar din 1993 până la pensionare - inspector fiscal în Ismail.

„Am scris această carte după ce am ieşit la pensie, altfel aş fi avut probleme la serviciu. În Bugeac, noi, românii, nu ne bucurăm de nici un drept. Acolo, drepturile noastre sunt doar pe hârtie, nu şi în faptă 

decla acesata.

Sincer nu am apucat sa citesc cartea domnului Tudor Iordachescu, o voi face atunci cand voi avea ptima ocazie, totusi vreau sa precizez ca aparitia acestei carti este deosebit de importanta pentru noi, si poate fi considerata un adevarat act de curaj din partea autorului.

Casale din Hagi-Curda

Casele din Hagi-Curda au ca elemente specifice pridvorul si cuoarea verde-albastruie:

Aceasta pagina este inca in lucru...

S.O.S. de la Hagi Curda

Apelul lansat de agentia de presa a romanilor de pretutindeni

"S.O.S. de la Hagi Curda. Autoritatile ucrainiene continua presiunile si hartuirea epitropului bisericii romanesti din Hagi- Curda"


Imediat dupa Sfintirea Bisericii de la Hagi-Curda, din 16 Iulie, a inceput campania de intimidare si presiune asupra lui Vasile Iordachescu epitrop al Bisericii " Sf. Petru si Pavel " si fruntas al comunitatii romanesti din localitate, transmite corespondentul Romanian Global News din Sudul Basarabiei.
Astfel marti 19 Iulie i s-a transmis, pentru intimidare, prin militie, din partea unui deputat din Rada de la Kiev, ca "practic se cunosc intentiile D-lui V. Iordachescu , de romanizare a acestui teritoriu candva apartinand Romaniei".

Miercuri 20 Iulie V.Iordachescu a fost invinuit de catre Departamentul Cultelor Ucrainian ca a incalcat noua lege ce si intrat in vigoare de pa data de 1 Iunie si nu a cerut viza speciala pentru romanii sositi la Sfintirea Bisericii.

Joi 21 Iulie, inspectorul de la Administratia Financiara a cerut copii dupa toate actele bisericii aflate in posesia D-lui Iordachescu, inclusiv permisul de incepere a lucrarilor, stiind bine ca acest permis nu exista.

Acest permis, pe care autoritatile erau obligate sa-l elibereze in primul an de la inceperea constructiei

adica din anii 2006-2007, si platit de trei ori pana in prezent, in mod abuziv nici pana astazi nu a fost eliberat.

Vineri 22 Iulie D-lui Iordachescu ii este intrerupta linia telefonica.

Sambata 24 Iulie Agentul de la Fisc ii cere copii de pe actele si chitantele fondurilor primite de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.

Luni 26 iulie Dl. Iordachescu, obtine de la banca copii de pe actele cerute, iar marti este prezent la Administratia Financiara unde este interogat de la ora 9 AM la 16:20 PM. Indivizii respectivi netinand cont ca omul din fata lor are 71 de ani, este bolnav si a fost tinut toata aceasta perioada fara mancare, fara medicamente si fara apa.




Deoarece devine clar ca pe cale canonica nu se poate interzice functionarea bisericii romanesti, autoritatile ucrainiene cauta motive de ordin birocratic pentru a-i intrerupe activitatea si eventual pentru a-l aresteze si condamna pe Vasile Iordachescu, sufletul construirii bisericii romanesti de la Hagi -Curda.

Biserica fiind insa proprietatea Mitropoliei Basarabiei aceasta trebuie sa-si apere proprietatea, iar daca nu reuseste singura sa ceara ajutor Patriarhiei Romane de care apartine.

Este deasemenea de neinteles si ingrijorator ca nici-o organizatie sau asociatie romaneasca din Ucraina, sau lider de opinie roman, nu si-a manifestat solidaritatea cu romanii din Hagi-Curda si nu a protestat public fata de incalcarea grosolana a drepturilor lor religioase. Sunt pozitiile oferite de autoritatile ucrainiene atat de caldute incat s-au molesit complet liderii romanilor din Ucraina? S-au mai grav, au fost cumparati?

Este de sperat ca epitropul Vasile Iordachescu sa fie asistat si sa i se acorde tot suportul din partea Consulatului Romaniei la Odesa si a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.

Intrebat de situatia de la Hagi Curda, Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni a Senatului Romaniei a declarat pentru Romanian Global News:

Vorbesc aproape in fiecare zi cu Dl. Iordachescu si il incurajez sa reziste presiunilor la care este supus. Este inacceptabil pentru o tara care are pretentii europene sa se comporte asa fata de drepturile religioase ale propriilor cetateni. Voi sesiza toate forurile europene si internationale care se ocupa de drepturile omului si drepturilor minoritatilor asupra evolutiei situatiei drepturilor religioase a romanilor din Sudul Basarabiei. Voi cere Ministerului de Externe de la Bucuresti sa monitorizeze atent orice abuz si hartuire la care este supus Vasile Iordachescu si voi informa permanent pe membrii Parlamentuli Romaniei asupra situatiei din Hagi – Curda"

Articol preluat de la :
http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/2732-sos-de-la-hagi-curda-autoritatile-ucrainiene-continua-presiunile-si-hartuirea-epitropului-biserii-romanesti-din-hagi-curda.html#Scene_1

Viata religioasa a comunitati romanesti

Biserica din Hagi-Curda, cunoscuta ca fiind „ca mai frumoasa biserica din zona”  a fost daramata in 1979 si abia in 1995, dupa mari eforturi se reinfinteaya parogia locala sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.

- in  2005, preotul Anatol Cristea a plecat din sat in 2005, in urma unor ameninţari 

- in anul  anului 2005, preotul Nicolae Asargiu a fost expulzat din Ucraina, in locul lui sosind Anatolie Curtev. - 17 iunie 2003 - enoriaşii bisericii au  fost batuti

- 21 iulie 2003 - preotul a fost legat de o masina si amenintat ca va fi tart până va muri,

- 6 iulie 2004 - uşa bisericii a fost sparta,mobilierul a fost distrus, icoanele şi podeaua au fost stropite cu motorin`, iar maşina

părintelui Cristea incendiată

- 9 mai 2005 - li s-a interzis enoriaşilor s` intre în cimitir, iar preotul a fost bătut,

- 9 aprilie 2006 - preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din oraşul Ismail,

- mai 2006 - înaintea slujbei de înviere, nişte indivizi necunoscuţi au pătruns în biserica şi au împrştiat gaze lacrimogene, alungandu-i astfel pe enoriaşii din parohie,

- 18 iunie 2006 - casa părintelui Curtev a fost atacat` de trei indivizi mascaţi  şi s-au spart geamurile, indivizii ameninţând că o vor incendia. Pentru nici una dintre toate aceste agresiuni nu au fost identificafi sau

pedepsiţi făptaşii de către autoritaţile ucrainene.

.... editarea acestei pagin continua 

Despre structura etnica

Recensământul general al populatiei din 29 decembrie 1930 in Ismail avem o populatie totala de 225509 dintre care: 72.020 Romani, 121 unguri, 983 Germani, 66987 rusi, 10.655 Ruteni ukraineni, 65 sarbi + croati + sloveni, 43.375 bulgari, Cehi slovaci 38, Polonezi 270.

Populatie Rulala:

Romani 18.672(24,5%)  Unguri 114 (0,2%) Germani 440 (0,6%), 33.919 (44,7), Ruteni si Ucraineni 3.804 (5.0%) Sarbi croati sloveni 58 (*) Bulgari 9.419 (12,4%) Cehi Slovaci 31 (*) Polonezi 222 (0,3%)[1]

Componenţa naţională a  comunei Hagi Curga conform  documentele oficiale, ale Prefecturii Judeţului Ismail in data de data de 31 decembrie 1942  erau români- 3.457 ; ruşi- 15 ; bulgari- 22 ;  În total – 3.494 de oameni.

Iar astazi ultimile date disponibile ne indica un numar de 3,491 locuitori, preponderent români (moldoveni).

---

[1] [1] Dinu Postarencu O Istorie a basarabiei in date si documente 1812-1940 Editura Cartier SRL Chisinau 1998 pp 178-183

Din Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia dupa 1989

Politica Romaneasca cu Privire la Basarabia

La 24 iunie 1991 Declaratia parlamentului României privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecintele acestuia asupra tari noastre  ( la 24 decembrie 1989, congresul Deputatilor Poporului din URSS condamnase deja pactul)

„In numele Poporului Roman, Parlamentul Romaniei condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 si 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei si Tinutului Hertei, impotriva vointei populatiei din aceste stravechi teritorii romanesti, actiune care a reprezentat o incalcare brutala a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Romaniei"

La 28 noiembrie 1991 ca urmare a  organiyari unui referendum decatre Ucraina Paralamentul Roman declara:

Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

 „Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

 Având în vedere că acest referendum ar urmează să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul Ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991”

-------------------
vezi deasemenea:
Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991


Pactul Ribbentrop-Molotov, Nota ultimativă sovietică (26 iunie 1940), Răspunsurle Guvernului Român (27 şi 28 iunie 1940), Protocolul încheiat între N. Titulescu şi M. Litvinov (21 iulie 1936) (1936 - 1940)

In loc de Introducere

Hagi-Curda este numele istoric al localităţii ce astăzi se numeste Camâşovca (Камышовка în rusă, sau Комишівка ukraineana ) Camâşovca  este un sat reşedinţă de comună aflat in raionul Ismail, regiunea Odesa, sudul Ukrainei, care a apartinut in trecut Romaniei

Acest sat a intrat recent in atentia opiniei publice depa ce in data de 16 Iul 2011 doua autocare romanesti si un microbuz cu ziaristi  au fost retinute timp indelungat ( 5 – 6 ore) in vama Reni din Ucraina, pentru a nu ajunge in timp la ceremonia de sfintire a primei biserici romanesti din Hagi-Curda. Un al-treilea autocar venit din Rep. Moldova a fost si el intarziat 

Copii din   Hagi-Curda si localitatile inconjuratoare participand la deschiderea primei biserici romanesti din zona. Este vorba de prima biserica de sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei.